Cazare La Noi       


Bucuresti

Obiective Turistice Bucuresti

Muzee si expozitii - sunt cele mai numeroase si cu colectiile cele mai mari. Intre acestea sunt:

Muzeul National de istorie a Romaniei amenajat in 1972 in "Palatul Postelor", cladire ridicata intre 1894-1900 in stil neoclasic dupa planurile arhitectului Al. Savulescu. El reuneste un numar mare de exponate ce-au apartinut in principal "Muzeului national de antichitati" infiintat in 1864; in prezent este in reorganizare. In salile muzeului era prezentata evolutia societatii pe teritoriul tarii noastre cu multe piese si documente inedite incepand din paleolitic si neolitic si pana in prezent, numeroase marturii ale civilizatiei romanesti, marile personalitati istorice etc. In lapidariu exista copia celebrului monument din Roma-"Columna lui Traian", si pietre funerare medievale. In salile tezaurului sunt prezentate idoli antropomorfi neolitici, piese din epoca geto-dacica, medievala, moderna si contemporana intre care in mod deosebit se remarca Tezaurul de la Pietroasa cunoscut sub numele "Closca cu puii de aur", medalii si ordine de aur ale Romaniei etc. Istoria monedei pe teritoriul Romaniei este redata prin numeroase piese in "Cabinetul de numismatica".
Muzeul Municipiului Bucuresti este amenajat in Palatul Sutu, cladire ridicata intre 1833-1834 de postelnicul Costache Sutu, avand ca arhitecti pe J. Veit si K. Schwink. In cladirea realizata in stil neogotic, arhitectul Karl Storck a facut unele amenajari intre care o impunatoare scara cu doua brate. in salile muzeului sunt concentrate numeroase colectii de piese si documente (multe din ele apartinand muzeului municipiului inaugurat de N. Iorga in 1931) ce evoca stravechea populare si istoria acestor locuri intre care - actul de atestare a orasului din 1459 si documente ce ilustreaza participarea populatiei orasului la marile evenimente politice, culturale si schimbari economice.
Muzeul Curtea Veche-Palatul Voevodal concentreaza vestigiile cele mai insemnate din constructiile medievale incepand cu cele ale lui Vlad Tepes (sec. XV) si incheind cu cele apartinand lui C. Brancoveanu (sec. XVIII).
Muzeul National de Arta al Romaniei extins din 1990 in intreaga cladire a fostului Palat Regal construit intre 1930-1937 dupa proiectul arh. D. Nenciulescu (stil neoclasic). In prezent el cuprinde doua sectii-arta romaneasca si arta universala fiecare cu mai multe expozitii arta veche romaneasca (tesaturi, broderii cu fir de aur si argint, manuscrise, usi de lemn sculptat, icoane si iconostase; arta romaneasca moderna si contemporana (lucrari reprezentative pentru sec. XIX-XX intre care ale marilor artisti plastici Th. Aman, Gh. Tatarescu, N. Grigorescu, St. Luchian, N. Tonitza, Th. Palladi, C. Brancusi, C. Ressu, D. Ghiata, C. Baba, Al. Ciucurencu, I. Jalea, I. Tuculescu, I. Irimescu); arta Universala (lucrari din scolile italiana-sec. XIV-XVIII, spaniola-sec. XVI-XVIII, Tarile de Jos-sec. XV-XVII, germana-sec. XV-XVII, franceza - sec. XVI-XIX; piese de mobilier, tapiserii, covoare, broderii, portelan de factura europeana, orientala, indiana, chineza, japoneza; grafica (lucrari apartinand unor artisti romani, francezi, germani).
Muzeul Colectiilor de Arta, infiintat in anul 1978 in "Casa Romanit" ridicata in mai multe etape in sec. XIX. In salile sale sunt prezentate tablouri romanesti si straine, icoane pe sticla, desen, gravuri, sculpturi in lemn si fildes, ceramica, portelan, textile etc. ce-au apartinut unor mari colectionari - A. si B. Slatineanu, M. Beza, H. si V.G. Beza, E. si I. Dona, I. Iser, G. Oprescu, S. si Gh. Raut, E. si A. Simu, E. si M. Wieberg, V. Eftimiu, Al. Phoebus, C. Doncea, I. Pas etc.
Muzeul National Cotroceni este organizat dupa 1990 in vechiul palat din Dealul Cotrocenilor. Initial edificiul a fost construit de Paul Gottereau in 1893 pe locul curtii domnesti a lui Serban Cantacuzino. A fost refacut de Gr. Cerchez. In salile sale exista exponate din sec.XVIII-XIX dar mai ales o parte din cele care au apartinut regilor Romaniei.
Muzeul National de Arta Contemporana al Romaniei - intr-o aripa a Palatului Parlamentului.
Alte muzee de artaau caracter memorial, ele fiind legate de marii artisti plastici: Th. Amann (cladire din 1869 in stil renascentist), Gh. Tattarescu (cladire din sec. XIX; atelierul pictorului); C. Medrea (o parte din lucrarile scuptorului); Th. Pallady, Gr. Vasile (pictura), Muzeul de Arta Veche Apuseana Ing. D. Minovici, Muzeul CI. si CC. Nottara, Galeriile de arta, Colectia "Fratii Beatrice si Hrandt Arachian", Colectia "Maria si dr. George Severeanu", Colectia de Arta "Ligia si Pompiliu Macovei", Colectia de Arta Plastica "Fr. Storck si Cecilia Cutescu Storck", Muzeul K.H. Zambaccian, Muzeul de Arta Populara Prof. dr. N. Minovici, Muzeul memorial "Dimitrie si Aurelia Ghiata".
Muzeul Satulu BucurestiMuzeul National al Satului "Dimitrie Gusti" de pe malul lacului Herastrau. Are 10 ha, 298 constructii rurale (42 case, 163 constructii anexe, 15 ateliere mestesugaresti, trei biserici), mobilier, tesaturi, cusaturi, ceramica din diferite regiuni ale tarii.
Muzeul Taranului Roman se afla amenajat intr-o cladire ridicata pe baza planurilor arh. N. Ghica-Budesti intre 1912-1939; exponate care pun in evidenta elemente din diferite zone etnografice (tesaturi, cusaturi, costume, ceramica).
Muzeul literaturii romane realizat in 1958 intr-o cladire construita la mijlocul sec. XIX in stil neoclasic francez. Este expus un valoros fond de manuscrise, documente, fotografii, editii princeps, publicatii etc.
Muzeul National Geologic dat in folosinta in 1989 cuprinde colectii de minerale, roci si fosile care ilustreaza alcatuirea, evolutia scoartei pe teritoriul Romaniei si al Europei.
Muzeul National de Istorie Naturala "Grigore Antipa" cu sorginte in muzeul de la Colegiul "Sf. Sava"(1831), care a fost dezvoltat dupa 1867 in cadrul Universitatii din Bucuresti si din 1908 in edificiul din B-dul Kiseleff. Are peste 300.000 exponate in cadrul a trei sectii-evolutia pamantului si a vietuitoarelor; relatia animal-mediu ambiant; fauna Globului si a Romaniei.
Muzeul Militar National organizat din 1911; cuprinde exponate ce ilustreaza cele mai semnificative monumente din istoria militara a poporului nostru.
Muzeul National "George Enescu" amenajat in palatul Cantacuzino (baroc francez dupa planurile arh. I.D. Berindei, la inceputul sec. XX) bogat ornamentat si cu o intrare fastuoasa. In muzeu exista piese, documente legate de marele muzician (tablouri, busturi, fotografii, partituri, manuscrise si obiecte personale). Alte muzee: Muzeul Tehnic "Prof. ing. Dimitrie Leonida", Muzeul Cailor Ferate Romane, Muzeul National al Pompierilor, Observatorul Astronomic, Casa memoriala "Tudor Arghezi", Muzeul Arhivelor Statului, Casa Memoriala "George si Agatha Bacovia", Casa memoriala "Constantin Joja", Casa memoriala "Gala Galaction ", Casa memoriala "Ion Minulescu ", Casa memoriala "Liviu Rebreanu-Fanny Rebreanu", Muzeul Memorial Dr. Victor Babes, Muzeul Memorial dr. Georghe Marinescu, Muzeul Teatrului National I.L. Caragiale, Muzeul Operei Romane, Muzeul Universitatii din Bucuresti, Muzeul Universitatii Politehnica, Muzeul National al Hartilor si Cartii Vechi, Colectia Memoriala "Maria Filoti", Colectia Muzeala a Episcopiei Armeano-Gregoriene, Colectia de Antichitati a Institutului de Arheologie "Vasile Parvan ", Muzeul Mitropolit "Antim Ivireanu ", Muzeul Aviatiei, Muzeul Costumelor populare din Romania, Muzeul Literaturii Romane, Muzeul memorial CI. si CC. Nottara, Muzeul Memorial George Calinescu, Muzeul National Filatelic, Muzeul Sportului din Romania etc.


Biserici si manastiri cu valoare istorica si arhitectonica

Biserica Curtea Veche-ridicata de Mircea Ciobanu (1559) si fiul sau Petru cel Tanar; in interior fresce realizate la mijlocul sec. XIX de catre C. Lecca si Misu Popp si cateva din sec. XVI si XVIII; intre sec. XVI si 1849 a fost "biserica ungerii domnilor" (biserica de mir); cea mai veche din Bucuresti.
Manastirea Plumbuita, ridicata pe malul raului Colentina in timpul domniilor lui Petru cel Tanar, Alexandru II Mircea si Mihnea Turcitul in a doua jumatate a sec. XVI; Matei Basarab a ridicat aici casa domneasca la 1647. La tipografia manastirii, in 1582 a fost scos "Tetraevanghelul-prima lucrare aparuta la Bucuresti; are si un muzeu cu piese de cult.
Biserica Manastirii Mihai Voda-ridicata de Mihai Viteazul inainte de a fi domnitor (1591); in cladirile din vecinatate care existau inainte de demolarile dintre 1985-1988 si-au avut resedinta mai multi domnitori din sec. XVIII si XIX, intre 1855-1862 aici a functionat "Scoala de medicina" iar din 1866-Arhivele Statului. Dupa 1985 ansamblul de cladiri a fost demolat, biserica mutata, iar popina pe care se aflau a fost nivelata.
Biserica Manastirii Radu Voda apartine domnitorului Radu Mihnea (1613-1614) care a reconstruit ansamblul manastiresc ridicat de Alexandru II Mircea (1568-1577) distrus prin incendiere de Sinan Pasa in 1595. In interior o pictura de Gh. Tatarescu si 24 de morminte.
Patriarhia ridicata de domnitorul Constantin Serban Basarab la 1657 si terminata in 1658 sub Mihnea al III-lea, domnitorul Radu Leon muta aici sediul Mitropoliei Tarii Romanesti de la biserica Radu Voda, lacas in care s-a mentinut si de la care a provenit si denumirea colinei pe care se afla (Dealul Mitropoliei); a devenit sediul Patriarhiei romane dupa Marea Unire de la 1918. Are hramul Sfintii Imparati Constantin si Elena. Constructia este tipica pentru arhitectura specifica sec. XVII. Planul este trilobat cu altar, naos, pronaos (dimensiuni mari) si un pridvor deschis cu coloane. Peretii exterior pastreaza ca decoratie doua nivele de panouri dreptunghiulare, un brau format din trei ciubuce rasucite, incadrat de siruri de caramida dispuse zimtat. Pe biserica exista patru turle cu decoratii simple, dar elegante. In interior pictura realizata intre 1932-1935 apartine lui D. Belizarie; din pictura sec. XVII s-a pastrat doar icoana sfintilor Imparati Constantin si Elena. In fata bisericii patriarhale este turnul clopotnita ridicat de domnitorul Constantin Brancoveanu la 1698.
Biserica Domnita Balasa Bucuresti-  Biserica Domnita Balasa-ctitorie a lui C. Brancoveanu (1736); in fata statuia acesteia realizata de K. Storck.
Biserica Antim, ctitorie a mitropolitului Antim Ivireanul la 1713-1714.
Biserica Cotroceni ctitorie a domnitorului Serban Cantacuzino. Era realizata din piatra cu decoratiuni specifice epocii, pictura apartinea lui Parvu Mutu, in interior existau mormintele domnitorului si ale membrilor familiei sale acoperite cu placi de marmura sculptate. A fost demolata din ordinul lui Nicolae Ceausescu, in vecinatatea ei fiind ridicat un nou palat care in prezent are functia de sediu al Presedentiei Romaniei si refacuta dupa 1996 din dispozitia presedintelui Ion Iliescu.
Biserica Doamnei, ctitorire (1693) a Doamnei Elena, sotia domnitorului Serban Cantacuzino. Prin arhitectura si mod de decoratie face trecerea de la stilul bisericilor din epoca lui Matei Basarab la cel brancovenesc.
Biserica Coltea, ctitorie a Spatarului Mihai Cantacuzino la 1701-1702; prima in Bucuresti realizata in stilul brancovenesc (numeroase elemente decorative vegetale si animale); intre stalpii pridvorului sunt montate placi de piatra provenita din Turnul Coltei demolat in 1888; pictura de Gh. Tattarescu (1871).
Biserica Fundenii Doamnei, ctitorire a lui M. Cantacuzino (1699). Se pastreaza numeroase elemente in stucatura si o fresca realizata de Parvu Mutu Zugravu ("Judecata de apoi").
Biserica Sfantu Gheorghe Nou, ctitorire a lui C. Brancoveanu dupa planul Manastirii Hurezi; pictura din sec. XIX (C. Lecca si M. Popp); in incinta se afla mormintele domnitorilor Ion Movrocardat si C. Brancoveanu.
Biserica Stavropoleos ridicata la inceputul sec. XVIII de calugarul Ioanichie ce-a ajuns mitropolit de Stavropolis; restaurata intre 1899-1904 de arh. I. Mincu. Impresioneaza prin frumusetea elementelor decorative.
Biserica Kretulescu ridicata intre 1720-1722 de logofatul Iordache Kretulescu la marginea de nord a orasului din epoca respectiva; reflecta prin constructie si decoratie stilul brancovenesc.
Biserica Sfantu Spiridon Nou, ctitorie a domnitorilor Scarlat Ghica si Alexandru Ghica la mijlocul sec. XVIII, este o constructie monumentala cu elemente bizantine si neogotice (impresioneaza fatada incadrata de turnuri clopotnita). in interior sunt cateva picturi apartinand lui Gh. Tattarescu si mormintele domnitorilor Scarlat Ghica, C. Hangerli si Al. Sutu.
Manastirea Plumbuita
-  Biserica manastirii Marcuta

-   Catedrala romano-catolica
Alte lacase de cult: Biserica Armeneasca (sec. XX., arh. D. Maimarolu), Biserica anglicana(sec. XX), Biserica rusa(sec. XX), Biserica greceasca(sec. XIX), Biserica italiana, Templul coral etc.


Palate si alte edificii cu valoare arhitectonica.

Au fost realizate in trei etape: finele sec. XIX in inceputul sec. XX; a patra decada a sec. XX si dupa 1960 avand de-a lungul anilor destinatii diferite.
-Ateneul Bucuresti  Ateneul Roman realizat intre 1885-1888 din initiativa Societatii culturale Ateneul roman, dupa planurile arh. Albert Galleron si C. Baicoianu in prima parte a sec. XX s-au adaugat inca doua cladiri (arh. L. Negrescu), corpul central are forma circulara o inaltime de 41 m si o fatada in stil neoclasic cu coloane; in interior in sala de concert (1000 locuri, diametru 28,5 m) se afla o fresca ce ilustreaza momente semnificative din istoria tarii-opera a lui Costin Petrescu; aici se afla sediul filarmonicii George Enescu. Reprezinta unul din edificiile emblematice ale capitalei.
Biblioteca Central Universitaraconstruita intre 1891-95 dupa planurile lui Paul Gottereau; a ars in decembrie 1989 si a fost refacuta si extinsa dupa 1992.
Palatul Telefoanelor inaugurat in 1933; arhitecti Louis Weeks si Walter Roy; a fost cea mai inalta cladire din oras pana in 1960 (53 metri).
Cercul Militar Bucuresti Palatul Cercul Militar National (fost Casa Centrala a Armatei) ridicat in 1912 pe baza planurilor arh. D. Maimarolu in stil neoclasic francez pe locul fostei manastiri Sarindar.
Palatul Regal. Initial au fost case boieresti apartinand lui Dinicu Golescu; intre 1833 si 1930 au devenit resedinta domnitorilor si a regelui Carol I. Intre 1930 si 1937 dupa planurile arhitectului D. Nenciulescu a fost realizat palatul actual care a functionat ca resedinta a regelui pana in 1947, iar ulterior intr-o latura Muzeul de arta al Romaniei iar cealalta sediul Consiliului de Stat. Dupa revolutia din 1989 toata cladirea este destinata Muzeului de Arta.
Palatul Cotroceni constituie un ansamblu de cladiri realizate de-a lungul a trei secole (pe locul unor vestiti codrii de stejar). Primele constructii (manastirea si casele domnesti) au fost legate de epoca domnitorului Serban Cantacuzino (1679-1682) ele reflectand prin structura si ornamentatie stilul caracteristic sec. XVIII. A folosit ca resedinta de alti domnitori din sec. XVII-XIX (C. Brancoveanu, Nicolae si Constantin Mavrocordat, Al. Ipsilanti, Al Moruzi, Barbu Stirbei, Al. I. Cuza). Regele Carol I a hotarat ridicarea pe locul caselor domnesti a unui palat destinat familiei regale care a fost construit in 1893-dupa planurile arhitectului francez Paul Gauttereau (un edificiu cu trei nivele cu incaperi cu destinatii distincte in functie de care s-a realizat o amenajare si o decoratie corespunzatoare prin mobila, tablouri). Constructia care a suferit avarii la cutremurul din 1940, a fost refacuta functionand ca palat al Pionerilor intre 1949 - 1976. In anul 1977 este din nou afectat de cutremur si supus unei restaurari totale timp de 10 ani (arh. N.Vladescu). In 1991 s-a organizat Muzeul National Cotroceni care in 1994 a primit premiul "European Museum of the Year Award". In vecinatate se afla un palat nou (realizat inainte de 1989) care in prezent este sediul "Presedentiei Romaniei". Palatele sunt inconjurate de un parc imens desfasurat in cateva trepte.
Palatul Parlamentului BucurestiPalatul Parlamentului Reprezinta cel mai mare edificiu din Romania si conform Guiness Book a doua constructie ca suprafata din lume (dupa Pentagon) si a treia ca volum (ansamblul de la Cape Canaveral, SUA; piramida Quetzacoatl din Choluna, Mexic); poate fi zarita din aproape toate punctele de belvedere ale capitalei. La realizarea ei au contribuit peste 400 de arhitecti si peste 20 000 de constructori specialisti si artisti din diferite domenii. Lucrarea a inceput in anul 1984, edificiul se desfasoara pe 330000 m2, are un volum de 2 550 000 m3, distribuite in 21 de corpuri, 6 nivele la care se adauga si un foarte mare spatiu subteran. Exista cca 1000 de incaperi cu suprafete de 100-2600 m2 (cabinete, saloane, salile Camerei Deputatilor si Senatului Romaniei, sali de sedinte, conferinte, o sala de spectacol si Muzeul de arta moderna etc.
in jurul acestui ansamblu exista un parc de cca 290 000 m2, pe o latura a acestuia incepe constructia "Catedralei Mantuirea Neamului".
Primaria Capitalei-construita intre 1906-1910 de arh. Petre Antonescu pentru Ministerul lucrarilor publice; se remarca prin elemente si forme arhitecturale romanesti.
-   Universitatea din Bucuresti a fost construita intre 1857-1869 dupa planurile arh. Al. Orascu dar a suferit adaugiri si refaceri ulterior in mai multe faze. Initial aici au functionat pe langa cele trei facultati (Drept, Filozofie-Litere si Stiinte) si Senatul, Academia, Muzeul de antichitate si istorie naturala.
Cladirea Facultatii de Drept a Universitatii din Bucuresti realizata in 1935 in stil neoclasic avand ca arhitect pe Petre Antonescu; pe fatada exista cateva statui realizate de I. Jalea si C. Georgescu precum si doua basoreliefuri.
-   Opera Romana construita intre 1950-1953 pe baza planului arh. Octav Doicescu; pe fatada basoreliefuri, iar in fata monumentul lui G. Enescu de J. Jalea; are si un muzeu.
Academia Militaraterminata in 1953, dupa planurile unui colectiv condus de arh. D. Marcu. In fata Monumentul Eroilor patriei.
-   Universitatea de Medicina - cladire din 1902, in stil neoclasic pe baza planului arh. Louis Blanc; in fata statuia lui Carol Davila intemeietor al invatamantului medical romanesc in 1856.
Palatul de Justitie - construit intre 1890-1895, (arh. A. Ballu) in stilul renasterii franceze. Fatada este decorata cu statui simbolizand legea, dreptatea, justitia, adevarul, forta si prudenta. Interioarele si mai ales scarile si holul central (Sala pasilor pierduti) sunt realizate de I. Mincu.
Palatul C.E.C. construit intre 1896-1900 (arh. P. Gottereau) in stilul renasterii franceze. Impresioneaza prin monumentalitate si decoratiuni, fatada exterioara.
-   Teatrul National a fost ridicat intre 1967-1970 (arh. H. Maieu, R. Belea, N. Cucu) si remodificat dupa 1985 are mai multe sali de spectacol, conferinte, expozitii. intr-o sectiune a edificiului se afla Teatrul national de opereta.
Palatul Ministerului Agriculturii construit in 1896 (arh. Louis Blanc) in stilul renasterii franceze.
Institutul de arhitectura I. Mincu - cu aripa veche realizata intre 1912-1927 (arh. Gr. Cerchez) la care impresioneaza fatada cu o logie in stil brancovenesc si doua constructii noi (1963-1968).
Academia de studii economice-constructie din 1926 (arh. Gr. Cerchez si Van Saanen-Algi) in stil neoclasic, dar si cu unele elemente ale Renasterii franceze; in sala de festivitati se afla o fresca ce reda secvente din istoria comertului romanesc realizata de Cecilia Cutescu - Storck. Intre 1954-1955 si 1967-1968 au fost adaugate doua corpuri in stil modern (arh. C. Alifanti).
Academia Romaniei-isi are sediul intr-o cladire din 1890 realizata in stil neoclasic.
Palatul Ministerului transporturilor si telecomunicatiilor construit intre 1935-1950 (arh. D. Marcu, St. Calugareanu, P. Miclescu, T. Savulescu) in locul Atelierelor C.F.R.; stil neoclasic.
-   Televiziunea Romana intr-un ansamblul construit intre 1967-1970 (arh. T. Ricci, T. Iacoban, M. Caciula).
Casa Presei Libere BucurestiCasa Presei - ansamblul arhitectonic terminat in 1956 (arh. H. Maicu).
Pavilionul Expozitiei Nationale-realizat in 1962 dupa planurile unui grup de arhitecti coordonat de A. Damian.
Alte edificii cu valoare istorica si arhitectonica:
cladirile liceelor: Gh. Lazar (1890, arh. Montaureanu), M. Viteazu (1928-1932), D. Cantemir (1915-1932), Sf. Sava (cea mai veche institutie scolara din Bucuresti - infiintat de C. Brancoveanu la 1664), I.L. Caragiale;
mari hoteluri: Hilton-Athene Palace (1914, arh. Th. Bradeau), Bulevard (1882, Al. Orascu), Continental (din 1904), Bucuresti (dupa 1980), Turist, Parc, Doina (1970), Dorobanti (1974), Modern (1970), National, Lido (1930), Ambasador (1940), Intercontinental, Sofitel, Crown Piaza, Mariott etc.
- mari magazine - Complexul Unirea (cladirea centrala 1976 si cele laterale 1987-88), Complexul Bucur Obor (1977)
- mari unitati sanitare: Coltea (1888, arh. Schieferlle pe locul unui asezamant mai vechi din 1704), Fundeni, Universitar, Elias
Circul de Stat (1961, arh. N. Porumboiu), Bufetul de la Sosea (Doina; 1894, arh. I. Mincu, stil romanesc);
Banca Nationala Bucurestialte cladiri cu valoare arhitectonica: casele boieresti de pe Calea Victoriei (Casa Dissescu - 1910-20 stil brancovenesc; Casa Cleopatra Trubetcoi-stil neoclasic 1840; Casa Lens- Vernescu, 1890, plafoane pictate de D. Mirea; Casa Montearu - 1887-89, arh. I. Mincu); apoi Palatul Ghica (stil neoclasic, 1882), Foisorul de Foc (1892-1893, initial loc de observatie; din 1963 muzeu), Palatul Stirbei (1837; neoclasic francez; arh. San Jouard), Palatul Bancii Nationale (1833, Al. Galleron, neoclasic), Biblioteca Nationala (fosta Bursa, 1910; arh. St. Burcus), Palatul Kretulescu (in prezent sediul UNESCO), Hanul Manuc (din 1808), vilele de pe bulevardele L. Catargiu si Kiselef etc.


Parcuri, gradini si locuri de agrement.


-  Parcul Cismigiu (17 ha), cea mai veche gradina publica amenajata in centrul orasului, intre 1845-1860, initial de catre arhitectul peisagist german Cari F. Mayer si apoi de catre F. Rebhun, cu arbori si arbusti din jurul orasului si plante ornamentale de la Brasov si Viena. in parc se afla Rondul Roman (contine si busturile unor mari scriitori romani). Monumentul eroilor francezi (din marmura de Carrara, sculptor I. Jalea), Izvorul lui Eminescu, lacul, o biblioteca etc.
Parcul Kiseleff, de-o parte si de alta soselei cu acelasi nume; amenjat de Carl Mayer la mijlocul sec. trecut; in parc se afla busturile: B. Stefanescu Delavrancea (C. Medrea), Ovidiu (C. Medrea), N. Leonard (O. Han), Carol Davila (C. Storck), Victor Babes (M. Kremser), I. Cantacuzino (C. Medrea).
-   Gradina Botanica - a fost amenajata in zona actuala in 1884 dupa ce anterior fusese langa manastirea Cotroceni (1860-1874) si in fata Universitatii (1874-1884). Are o suprafata 10,5 ha. Aici se afla si Institutul botanic, un ansamblu de sere (peste 2100 m2), un muzeu
Herastrau BucurestiParcul Herastrau (187 ha), pe malul lacului omonim, amenajat incepand cu 1936; este cel mai mare parc din oras. In cadrul sau exista un teatru de vara, terenuri si baze sportive, Expoflora, debarcadere pe malul lacului, restaurante, Muzeul Satului.
Parcul Carol (fost Libertatii) amenajat intre 1900 si 1906 sub conducerea lui E. Redont pe cca 36 ha. In cadrul lui exista Arenele romane (spectacole de teatru, concerte, gale sportive), Muzeul tehnic "I. D. Leonida", Monumentul eroilor, Fantana "Zodiac", un lac; in vecinatate se afla Observatorului astronomic.
Parcul National (fost 23 August) (54 ha) a fost amenajat intre 1950-1953 (inaugurat la Festivalul mondial al tineretului si studentilor). In parc exista Stadionul National (80.000 locuri), un patinoar, turnul pentru parasutism, un teatru de vara, un lac, terenuri de antrenament, Muzeul sportului etc.
-  Alte parcuri: loanid (dinl870), N. Balcescu (dupa 1954, 120 ha), Drumul Taberei (din 1976, 30 ha, strand, lac, terenuri de sport), Plumbuita (din 1977, 80 ha, terenuri de sport), Tineretului (1974; aici se afla Sala Polivalenta, Oraselul copiilor, iar in vecinatate Palatul copiilor).
In Bucuresti exista mai multe complexe sportive-cele mai importante fiind: Steaua, Dinamo, Rapid, National, Tineretului, Sala Lucian Grigorescu si multe altele mai mici cu profil nautic, tenis, fotbal; de-o parte si de alta a locurilor Baneasa, Herastrau, Tei, Pantelimon. Aici exista si multe spatii amenajate pentru plaje, inot, agremente folosite din mai pana la finele lunii septembrie.


Monumente, statui, fantani.

In Bucuresti sunt peste 60 monumente, statui, busturi ce amintesc de importante evenimente istorice, culturale sau de mari personalitati din cultura, stiinta. Cele mai insemnate sunt:
Arcul de Triumf ridicat in 1922 din lemn si stucatura si refacut intre 1935-1936 de catre arh. P. Antonescu din beton armat si granit de Deva; pe el sunt aplicate basoreliefuri, medalioane, inscriptii realizate de mari sculptori romani (I. Jalea, C. Medrea, C. Baranschi).
Monumentul Aviatorilor realizat de Lidia Kotzebue si Iosif Fekete intre 1930-1935; un Ikar pe un obelisc; la baza trei aviatori cazuti in lupte.
Monumentul Eroilor C.F.R. realizat de C. Medrea si Ion Jalea in 1936 dedicat ceferistilor cazuti in primul razboi mondial.
Monumentul Eroilor patriei dezvelit in 1917, opera a unui colectiv de sculptori - Zoe Baicoianu, Marius Butunoiu, Ion Damaceanu, T.N. Ionescu; la baza monumentului sunt doua basereliefuri (154 m2) in care sunt redate momente semnificative din istoria romanilor.
Monumentul Eroilor 1916-1918 (in parcul Carol, arh. Ionescu-Varo).
Monumentul Geniului-Leul (1926, autor Spiridon Georgescu) dedicat ostasilor trupelor de geniu.
Monumentul "Lupoaica Romei" - primit in 1906 din partea municipalitatii Romei.
Monumentul eroilor pompieri din 1848 (1901, autor W. Hegel).
Monumente ridicate in amintirea eroilor Revolutiei din decembrie 1989 in Piata Palatului, Cimitirul Eroilor.
-  Dintre statui reprezentative sunt: C. Brancoveanu (1939, Oscar Han), Spatarul Mihai Cantacuzino (1865, cea mai veche de oras, marmura de Carrara, Karl Storck), I.L. Caragiale (C. Baranschi), Carol Davila (1903, Carol Stork), M. Eminescu in fata Ateneului (Gh. Anghel 1961), George Enescu (J. Jalea, 1971), M. Kogalniceanu (Oscar Han), Gh. Lazar (I. Georgescu 1855), Mihai Viteazu (Carrier Beleuse 1885), Ion Heliade Radulescu (Ettore Ferrari, 1879), Gh. Lazar (1885, I. Georgescu), Spiru Haret (Ion Jalea 1935), C. A. Rosetti (W. Hegel 1902), Tudor Vladimirescu (Th. Burca 1934).
Busturile din Rotonda Scriitorilor din Cismigiu (V. Alecsandri de Th. Burca; Titu Maiorescu de D. Balad; Duiliu Zamfirescu de Al. Calinescu, N. Balcescu de C.Baraschi; Al. Vlahuta de O. Han; M.Eminescu de I. Jalea, I. Creanga de I. Jiga; St. O. Iosif si G. Cosbuc de I. Popovici).
Fantanile constituie elemente semnificative in peisajul Bucurestiului sunt concepute sub forma unor ansambluri.
Fantana Miorita (1935, Octav Diocescu, un bazin elipsoidal avand in mijloc doua ziduri din granit pe care existau mozaicurile realizate de Milita Petrascu, inspirate din balada omonima).
Fantana "Zodiacului" (1934, Octav Diocescu cu decoratiuni de Mac Constantinescu; un vas sub forma de cupa din piatra avand in exterior semnele zodiacale).
Fantana Gh. Cantacuzino (Parcul Carol, 1870).
-  Alte fantani arteziene sunt langa Facultatea de Geografie, in fata teatrului Odeon, in fata Casei Armatei, in Piata Unirii, pe Calea Mosilor.
Alte constructii sau amenajari care capteaza interesul unor categorii de turistii.
Intre acestea cu o importanta mai mare pentru desfasurarea activitatii turistice sunt:
Metroul -cu peste 60 km lungime, 4 magistrale (prima linie inaugurata in 1979);
-   Cheiul Dambovitei (primele amenajari ale Dambovitei s-au facut in 1882 cand albia raului a fost regularizata si adancita; ultimele s-au efectuat dupa 1985 cand in lungul vaii au fost amenajate doua sisteme-cel de drenaj al apelor reziduale care se afla la adancime si un curs de apa curata la suprafata alimentat de Lacul Morii ce are o suprafata de aproape 240 ha);
-   Centrul vechi al orasului cu increngatura de strazi comerciale (Lipscani, Selari, Smardan, Covaci ) ce dau catre Curtea Veche si Hanu lui Manuc;
Portile de intrare ale orasului marcate de Gara de nord (cea mai mare gara, construita din 1888 dar in forma actuala din 1930); Gara Baneasa (1935,opera lui D. Marcu); Aeroportul Baneasa (aeroport din 1922; cladirea din 1947-1948 dupa planurile arh. A. Damian);
Patinoarele artificiale (Parcul 23 August, Floreasca, Cismigiu, Drumul Taberei).

 


 



Rezervare Hotel
Online Oriunde in Lume.

900.000 oferte de cazare
în peste 20.000 destinatii din 195 tari

 

Index Destinatii
(760 Localitati din Romania)