Cazare La Noi       

Ghid Turistic Sighisoara

Sighisoara, unul dintre putinele orase-cetati locuite din lume, poate fi o frumoasa ilustrare la o lectie de urbanistica medievala. Aici, elementele universului medieval s-au pastrat intocmai. Dupa ce intram in acest miraculos spatiu pe sub arcadele batranului Turn cu Ceas, care masoara de secole curgerea neistovita a timpului, ajungem in piata centrala a cetatii, acolo unde altadata se judecau procesele si aveau loc executiile si unde se afla "stalpul infamiei", de care erau legati raufacatorii, cu o piatra de sase kilograme atarnata de gat; intram apoi in Biserica fostei manastiri dominicane, intemeiata aici prin secolul al XlII-lea, cu un altar in stil baroc, sculptat in 1680 de Johann West si pictat de artistul peregrin Jeremias Stranovius, dupa care ne aventuram infiorati pe una din ingustele stradute pavate care serpuiesc in panta pe langa vechi case cu fatade in culori pastelate si obloane de lemn, trecem pe sub felinare care decupeaza fantomatic umbrele inserarii, urcam cele 175 de trepte ale Scarii Scolarilor pentru a ajunge in punctul cel mai inalt al cetatii, unde este amplasata Biserica din Deal, valoros monument arhitectonic in stil gotic. De aici coboram de-a lungul vechilor ziduri care incing pe o lungime de 920 m Dealul Cetatii, intarite odinioara cu redutabile bastioane si paisprezece turnuri de aparare, din care s-au mai pastrat noua.

Obiective Turistice Sighisoara

Plimbandu-ne prin vechea cetate a Sighisoarei, cu aproximativ 150 de case locuite, majoritatea avand o vechime de cel putin 300 de ani, putem reconstitui, cu putina imaginatie, cateva aspecte ale vietii cotidiene medievale. De altfel, in fiecare an, timp de trei zile, de obicei in ultima saptamana din luna iulie, Sighisoara se reintoarce in Evul Mediu: cavaleri in armuri stralucitoare se intrec in turniruri, se desfasoara procese ale vrajitoarelor, domnite in rochii stralucitoare se ivesc ca din pamant peste tot, menestreli isi deapana cantarile, la fiecare colt de strada se improvizeaza piese de teatru, au loc concerte de muzica medievala, alte si alte spectacole... Pe durata Festivalului de Arta Medievala, stradutele cetatii devin neincapatoare pentru miile de turisti care se inghesuie sa ia parte la acest pitoresc eveniment.
Minunata Sighisoara, care si-a capatat pe buna dreptate renumele de "Niirnberg transilvanean", se inalta in trepte pe Dealul Cetatii (cu altitudinea de 425 m), care domina regiunea Tarnavelor, strabatuta de raurile Tarnava, Saesului, Dracului, Cainelui. Dealul Cetatii, la picioarele caruia curge Tarnava Mare, este inconjurat de Dealurile Garii, Stejaris, Bradet, Lunca Postei, Hula Danesului. Precizam dintru inceput ca insasi topografia marcheaza o separatie clara intre cetatea de pe deal si asezarea dezvoltata la poalele acestuia din timpuri la fel de vechi (Orasul de Jos). Cu toate ca beneficiau de reglementari diferite, dupa cum dovedesc statutele orasenesti pastrate, ele formeaza totusi o unitate inseparabila.

Istoria Sighisoarei incepe de foarte departe in timp. In regiune au fost descoperite urme ale locuirii umane inca de la sfarsitul paleoliticului. Pe Dealul Turcului (Wietenberg), situat la 2 km N-V de Sighisoara, a inflorit in epoca bronzului o stralucita cultura, care s-a extins apoi in Podisul Transilvaniei. Dacii au dezvoltat o asezare tipica pe valea Tarnavei, construind aici o cetate din pamant si lemn. Arheologii au scos la iveala vestigii care pastreaza amintirea stapanirii romanilor in zona: pe Dealul Podmoale, din apropierea Dealului Turcului, romanii au construit un castru, pazit de Legiunea XIII Gemina. Dupa retragerea aureliana (271), localnicii au trebuit sa faca fata valurilor de navalitori. Pana la venirea ungurilor in Campia Tisei, in secolul al IX-lea, in Transilvania s-au cristalizat deja primele formatiuni ale populatiei autohtone, conduse de juzi si cneji. Regii unguri, in expansiunea lor spre Rasarit, incepand cu secolul al XI-lea au intampinat o puternica rezistenta din partea voievodatelor constituite in Banat si Transilvania; ca atare, in secolul al XII-lea, regele Geza al II-lea s-a vazut nevoit sa recurga la ajutorul germanilor (saxonilor), carora le-a acordat diverse privilegii pentru a se stabili in aceste regiuni de curand cucerite, ai caror locuitori se opuneau centralizarii. Astfel ia nastere si cetatea Sighisoarei, intemeiata de colonistii saxoni, in calitate de hospites regis ("oaspeti ai regelui"), fie in anul 1191, potrivit cronicarului Georgius Krauss, fie in 1198, dupa altii. E foarte probabil ca pe varful dealului sa fi existat un punct fortificat, intr-o forma rudimentara, folosit ca refugiu de locuitorii din asezarea de jos inca dinainte de venirea sasilor aici.

Sighisoara a fost atestata pentru prima data in documente de-abia in anul 1280, sub denumirea de Castrum Sex. S-a presupus ca denumirea respectiva se refera fie la rangul ei (adica, "cetatea a sasea") in randul celor sapte scaune sasesti (Miercurea, Sebes, Orastie, Nocrich, Cincu, Sighisoara, Rupea) din provincia Sibiului, fie la forma ei (adica, "cetatea cu sase laturi"). In 1298, intr-o indulgenta acordata de papa Bonifaciu al VIII-lea apare denumirea Schespurch, in 1309 este mentionata forma maghiara Segusvar, iar in 1431 intr-un document emis de Vlad Dracul este pomenit pentru prima data numele ei romanesc - Saghisoara. Statutul de resedinta de comitat al asezarii este precizat intr-un document din 1339 (Comitatus Seguswar), iar cel de cetate, in 1367 (civitas de Seguswar). Referitor la etimologia localitatii au fost propuse, de-a lungul timpului, mai multe ipoteze: Nicolae Iorga considera ca numele Sighisoara vine de la cel al paraului Saes, care ar fi evoluat de la forma Schaas la Seges; dupa altii, la baza lui ar sta un toponim maghiar care ar face referire la fortificatia medievala (-var), amplasata pe varful dealului (seg-).

Primii colonisti germani erau agricultori; ca atare, asezarile dezvoltate de ei au un accentuat caracter rural. Dupa distrugerile provocate de navalirea tatarilor din 1241, regele Bela IV ia masuri, recomandandu-le sasilor sa-si intareasca cu ziduri puternice asezarile de pe teritoriul pe care s-au stabilit, impartit in Scaune. Diploma de Aur a regelui Andrei al Il-lea reconfirma in 1224 privilegiile colonistilor: sasilor li s-a acordat drept de stapanire asupra pamanturilor, locuitorii de alt neam neavand posibilitatea sa cumpere de la ei pamant sau casa, li s-au garantat libertatea persoanei si dreptul de a-si pastra religia si obiceiurile. Sasii aveau dreptul la o organizare si o administrare proprii.

Comes Saxonum, conducatorul sasilor, isi avea resedinta la Sibiu; la inceput, numit de regele ungar, el va fi ales ulterior de sasi. Judele regal, reprezentant al regelui, si judele scaunal erau insarcinati cu impartirea dreptatii in fiecare Scaun. Atributiile administrative, fiscale, juridice si militare ale fiecarui oras reveneau Sfatului, format din jude si jurati. De la sfarsitul secolului al XV-lea, Sighisoara devine centrul Universitas Saxonum.

La sfarsitul secolului al XlV-lea, sistemul de fortificatii al Sighisoarei, locuita mai ales de mestesugari si negustori bogati, era in mare parte definitivat. Constructiile ample din aceasta perioada sunt o dovada graitoare a prosperitatii localitatii, datorata mai ales breslelor (asociatii de mestesugari create pentru apararea drepturilor producatorilor, care au condus la puternica dezvoltare a economiei feudale).

Documentul prin care sunt reinnoite statutele de breasla, in anul 1376, mentioneaza prezenta in cetatea Sighisoarei a 25 de branse mestesugaresti, organizate in 19 bresle: macelari, brutari, pielari, tabacari, cizmari, fierari (rotari, sabieri, caldarari, lacatusi, curelari, faurari de ace), blanari si cojocari, manusari, cutitari, mantelari, palarieri, funari, tesatori de lana, tesatori de panza, dogari (butnari), olari, arcari, croitori, traistari. In acea perioada, dezvoltarea Sighisoarei era comparabila cu a burgurilor din Germania!

Turnul cu Ceas
Zidurile cetatii
Turnul Tabacarilor
Turnul Cositorarilor
Galeria Puscasilor
Turnul Aurarilor (demolat)
Turnul Franghierilor
Turnul Macelarilor
Turnul Cojocarilor
Turnul Croitorilor
Turnul Cizmarilor
Turnul Lacatusilor si al Dogarilor (demolate)
Turnul Fierarilor
Biserica din Deal
Biserica Manastirii
Biserica romano-catolica
Scoala din Deal

Strazi, scari si case din Sighisoara
Piata Cetatii
Casa Venetiana (Casa Mann)
Casa Vlad Dracul
Casa cu Cerb
Strada Scolii
Scara Scolarilor
Alte strazi si cladiri

Orasul de Jos


Piata Hermann Oberth
Casa Rosenthal
Sinagoga
Catedrala ortodoxa
Biserica Reformata
Biserica Leprosilor (Biserica greco-catolica)
Biserica ortodoxa din Cornesti
Turnuletul La Chip
Alte atractii in Orasul de Jos





Index Destinatii
(760 Localitati din Romania)