Cazare La Noi       

Casa Zaharia BoiuAlte Atractii Orasul de Jos

Nu putem ignora zona cartierului Corneşti, situat în partea vestică a oraşului. Pe strada Zaharia Boiu nr. 38, din apropierea Spitalului Municipal, se află casa în care a copilărit Hermann Oberth.

Hermann Oberth (1894-1989), om de ştiinţă celebru la nivel mondial, inventatorul motorului de rachetă, este socotit unul dintre "părinţii fondatori ai astronauticii". Originar din Sibiu, s-a mutat împreună cu familia la Sighişoara, după ce tatăl său a fost numit în 1896 director al Spitalului Comitatului de aici. După ce a absolvit Şcoala din Deal, a urmat Facultatea de Fizică din Cluj, apoi a studiat în Germania. In anii 1923 si 1924 a fost profesor de fizică la Şcoala din Deal din Sighişoara. De-a lungul întregii vieţi a fost preocupat de fenomenele de imponderabilitate, teoretizând primele "legi" ale zborului spaţial. Volumul său, Căile navigaţiei spaţiale, publicat în 1928, este unul dintre studiile de referinţă în domeniul astronauticii.

La nr. 33 se află Casa Zaharia Boiu (în prezent, Casa Parohială Ortodoxă).
Zaharia Boiu (1834-1903), fiul protopopului Zaharia Boiu (1800-1888), paroh la Biserica din Corneşti (cel care a înfiinţat prima şcoală românească din Cetate), a fost unul dintre cei mai remarcabili publicişti şi oratori transilvăneni, motiv pentru care a fost poreclit "Gură de aur". In 1854 a absolvit Gimnaziul Evanghelic de pe Deal, a urmat apoi cursurile Institutului Teologic din Sibiu, devenind după aceea bursier al Universităţii din Leipzig, unde a studiat teologia, filozofia, pedagogia. Din 1861 a predat la Seminarul din Sibiu; a fost primul paroh român din Sibiu, din 1864. A redactat revistele Telegraful român şi Transilvania, în care a publicat şi versuri, a scris manuale şcolare, a participat la înfiinţarea Astrei.

Fatada in stil Art-Nouveau (Secession) a Hotelului Steaua de Aur, de pe strada 1 Decembrie 1918 nr. 12, este opera, din 1910-1912, a arhitectului Fritz Baltes.
In perimetrul strazii 1 Decembrie 1918 se afla totusi cateva case vechi, din secolul al XVII-lea (nr. 4,24,40,44) si al XVIII-lea (nr. 9,14,53).

Pe strada Ilarie Chendi nr. 24 ne atrage atentia interesanta fatada neogotica a casei care adaposteste Centrul de Medicina Naturista. in fata ei, la nr. 7, se inalta Grupul Scolar Agricol (odinioara, fosta Scoala Evanghelica de Baieti, construita in 1890). La nr. 3 se afla casa memoriala a celui care a dat numele acestei strazi - Ilarie Chendi.

In perimetrul cuprins intre strazile Nicolae Balcescu si 1 Mai, care pornesc din strada Ilarie Chendi, sunt concentrate mai multe cladiri cu un aspect monumental: Grupul Scolar de Industrie Usoara (odinioara, fosta Scoala Evanghelica de Fete, construita in 1877 pe locul vechii Biserici a Spitalului), Parchetul, Judecatoria, sediul Raiffeisen Bank.

Pitorestile poduri acoperite de pe malul Tarnavei (Siechhof, Venchi, Mamut) au intrat de mult in legenda. Podul Mamut (Maria Therezia) este cel mai cunoscut dintre ele. Construit din lemn, in anul 1874, de inginerul W. Mildt, Podul Mamut a fost distrus in urma inundatiilor din 1975. In locul lui a fost ridicat trei ani mai tarziu un pod de beton, pe care il putem vedea si astazi in apropierea Bisericii Reformate.

Daca va aflati in cetate, va recomandam o cale mai directa de a ajunge in cartierul Cornesti, fara ocolisul pe care il presupune iesirea pe poarta principala a Turnului cu Ceas. La capatul strazii Cojocarilor se afla Intrarea Torle, din dreptul careia porneste o lunga scara cu trepte din lemn care coboara pana in strada Anton Pann, din care se desprind atat strada Zaharia Boia, cat si Closca. Orasul de Jos a avut si el perioada lui de glorie; din secolul al XlX-lea a acaparat intreaga viata economica a zonei, devenind mai important decat cetatea. Majoritatea comerciantilor s-au mutat in aceasta perioada in Orasul de Jos, unde au deschis noi si noi pravalii. Apar primele magazine mari - "firme de coloniale, textile, alimente": Casa de Comert J. B. Misselbacher (1818), Casa de Comert. B. Teutsch (1865). In 1873 a fost construita linia de cale-ferata Arad-Brasov, care trecea si prin Sighisoara.

Din 1898, prin Piata Mare a Sighisoarei (Hermann Oberth) putea fi vazut trecand trenuletul Wusch (Wicka), care strabatea, pe o linie cu ecartament ingust, vaile Saesului si Hartibaciului. Localnicii, amuzati de viteza "uluitoare" a trenului (10 km/h), le-au pus porecle celor trei locomotive ale sale, ilustrate prin cate un citat: Luther ("Aici stau, pentru ca altfel nu pot"), Galilei ("Si totusi se misca"), Schiller ("Tarziu veniti dar veniti").

Un oras prosper acorda o importanta deosebita sarbatorilor si isi permite sa le ofere locuitorilor sai bucuria unor evenimente cu o anvergura impresionanta. Si in Orasul de Jos au avut loc - se pare - asemenea reprezentatii. Incercam sa ne inchipuim ce va fi reprezentat pentru viata Sighisoarei fabulosul spectacol sustinut in data de 16 iulie 1906 de compania de circ a colonelului american W. F. Cody (cunoscut sub numele de Buffalo Bill, "regele pistolarilor"). O imensa desfasurare de forte a uimit atunci ochii sighisorenilor adunati in numar mare in cortul (in care incapeau 12.000 de spectatori) din fostul targ de vite: 800 de oameni, 500 de cai ai trupei de circ au fost folositi pentru reconstituirea unor celebre batalii din istoria Americii.

 

Turnul cu Ceas
Zidurile cetatii
Turnul Tabacarilor
Turnul Cositorarilor
Galeria Puscasilor
Turnul Aurarilor (demolat)
Turnul Franghierilor
Turnul Macelarilor
Turnul Cojocarilor
Turnul Croitorilor
Turnul Cizmarilor
Turnul Lacatusilor si al Dogarilor (demolate)
Turnul Fierarilor
Biserica din Deal
Biserica Manastirii
Biserica romano-catolica
Scoala din Deal

Strazi, scari si case din Sighisoara
Piata Cetatii
Casa Venetiana (Casa Mann)
Casa Vlad Dracul
Casa cu Cerb
Strada Scolii
Scara Scolarilor
Alte strazi si cladiri

Orasul de Jos


Piata Hermann Oberth
Casa Rosenthal
Sinagoga
Catedrala ortodoxa
Biserica Reformata
Biserica Leprosilor (Biserica greco-catolica)
Biserica ortodoxa din Cornesti
Turnuletul La Chip
Alte atractii in Orasul de Jos

Sighisoara



Index Destinatii
(760 Localitati din Romania)