 |
 |
Indiscutabil, simbol fascinant al Sighisoarei, Turnul cu Ceas are destule istorii de povestit. De altfel, el adaposteste, la propriu, o mare parte din tezaurul documentar al cetatii: in interioarele sale a fost amenajat in 1899, prin grija medicului sighisorean Josef Bacon (1857-1941), Muzeul de Istorie al orasului.
Turnul cu Ceas, numit odinioara Turnul Sfatului (deoarece la primul nivel s-a aflat mult timp resedinta Sfatului Orasenesc), strajuieste de veacuri intrarea principala in cetate. Ca la multe asezari din vechime, aceasta era plasata la rasarit - considerat punctul sacru prin excelenta.
Masivitatea bazei sale paralelipipedice si eleganta flesei acoperisului - elemente care par a crea o anumita discordanta, introducand o tensiune nu lipsita de farmec - ii confera Turnului cu Ceas un aspect insolit si tocmai prin aceasta original. Constructia era indeajuns de solida pentru a face fata unui eventual atac, conditie ceruta de functia sa militara, iar aspectul sau arhitectural impresionant il recomanda drept "centru" al comunitatii. Nu trebuie sa uitam ca in apropiere, sub protectia zidurilor sale, se desfasura piata centrala a cetatii, in jurul careia se ordona intreaga viata de zi cu zi a locuitorilor. Odata cu instalarea unui orologiu la nivelul al cincilea, pe la inceputul secolului al XVII-lea, turnul a devenit si "stapanul" magic al timpului: spre cadranele sale (unul orientat catre cetate, celalalt - catre Orasul de Jos) se indreptau privirile tuturor in cautarea unui reper temporal precis. Bataile periodice ale ceasornicului din Turn au ajuns de atunci sa faca parte din viata cetatii, insinuandu-se pretutindeni, impunand o alta dinamica a perceperii timpului. Atmosfera festiva a zilelor de sarbatoare invaluia si Turnul: asupra orasului se revarsau sunetele orchestrei instalate, cu asemenea ocazii, in foisorul de la nivelul al saselea.
Cum indeplinea in primul rand rol de aparare, turnul, ridicat in secolele XIII-XIV, avea initial o forma simpla, austera, asemanatoare probabil celei a Turnului Croitorilor, care strajuieste cea de a doua poarta de intrare in cetate, cea vestica. Soliditatea era o calitate indispensabila unei constructii militare; ca atare, turnul a fost planuit la inceput cu doar doua niveluri si ziduri groase de doi metri, in paza carora se aflau depozitele de munitii, trezoreria, arhiva orasului. De abia in secolul al XVI-lea constructia a ajuns sa capete infatisarea de astazi, fiind supraetajata cu inca doua niveluri si dotata cu un foisor.
Doua ganguri paralele, boltite in semicilindru, prevazute cu porti din barne de stejar si cu grilaje, strabateau turnul, la baza. Dupa distrugerea sa, in urma nimicitorului incendiu din 1676, turnul a fost refacut de arhitectii Veit Gruber din Tirol si Fdip Bonge din Salzburg si de dulgherul Valentinus Auslander. Cu acest prilej - se presupune - au fost zidite portile gangului sudic, iar in spatiul astfel rezultat a fost amenajata o inchisoare - Camera de tortura. Inclusa in structura Muzeului de Istorie, ca o sectie a lui, aceasta mica si sumbra inchisoare medievala este in prezent accesibila turistilor. Sunt expuse aici lanturile cu care erau legati de maini si de picioare condamnatii, piatra de sase kilograme care era atarnata de gatul nelegiuitilor legati la stalpul infamiei din Piata Cetatii, scara de tortura, un jug de tortura.
Pentru a spori eficacitatea defensiva a turnului si a ingreuna si mai mult patrunderea in cetate a dusmanilor, la un moment dat a fost construita o dubla barbacana prevazuta cu porti si metereze. Cele doua curti interioare de protectie, asezate in panta si in linie franta, sunt un alt element care individualizeaza Turnul cu Ceas de restul fortificatiilor din cetate. In 1844, de-a lungul zidului barbacanei exterioare a fost amenajata o galerie de lemn acoperita -Coridorul femeilor batrane - care avea menirea de a face mai usor urcusul spre cetate, in timpul iernii, pentru persoanele in varsta.
Privite din exterior, zidurile primelor trei niveluri apar masive si severe; doar cateva ferestre mici care le strapung din loc in loc reusesc sa mai inlature impresia de monotonie. Pe masura ce inaltimea creste, apar elemente arhitecturale mai deosebite: ultimul etaj este sustinut de console, care subliniaza diferenta de nivel prin crearea unor ingenioase jocuri de forme si volume.
Partea cea mai spectaculoasa a Turnului cu Ceas este - cine ar putea nega? - acoperisul. Asimetria care rezulta din inaltimea mult prea mare a acoperisului (34 m) in raport cu cea a turnului propriu-zis (30 m) nu pare a afecta totusi armonia ansamblului. De fapt, in asta consta marea lui originalitate. Acest impresionant acoperis in stil baroc este opera acelorasi trei mesteri peregrini mentionati anterior, care l-au refacut dupa incendiul din 1676. La baza flesei acoperisului se afla un foisor de observatie de forma poligonala, cu coloane de lemn decorate cu stuc. La mijlocul flesei este plasat un alt foisor, cu dimensiuni mult mai mici. Cele patru turnulete (cu inaltimea de 12,5 m) de pe colturile acoperisului sunt simbolul autonomiei judiciare a Sighisoarei, care avea ius gladii, adica dreptul de a aplica pedeapsa capitala. In varful acoperisului se inalta o sfera aurita (cu diametrul de 1 m) - al carei interior ascunde un exemplar din Cronica Turnului cu Ceas de Georgius Krauss, precum si alte documente cu privire la istoria Sighisoarei si a sasilor din Transilvania -, pajura bicefala, emblema Imperiului Austriac, si o girueta-cocos. Cand au refacut turnul, in 1677, Veit Gruber, Filip Bonge si Valentinus Auslander au instalat intre sfera si cocos o semiluna otomana - care trebuia sa le aminteasca sighisorenilor de dominatia turcilor asupra Transilvaniei. Avariat de curuti, in 1704, varful acoperisului a fost reparat de-abia in 1775-1776, prilej cu care mesterul aramar J. Roth a asezat in locul semilunei pajura bicefala austriaca. Ultima reparatie a acoperisului a fost efectuata in 1894 de firma fratilor Leonhardt; atunci a fost decorat cu frumoase tigle smaltuite policrome, cu nuante de rosu, galben, albastru, verde si alb, sclipind orbitor, in bataia razelor soarelui. Motivul hexagramei impodobeste fatadele acoperisului; in partea dinspre Orasul de Jos au fost pictate stema orasului Sighisoara (o poarta cu trei turnuri pazita de un leu cu coroana), pe fond albastru, si emblema provinciei Sibiului (o coroana aurie cu sapte raze deasupra unui triunghi argintiu avand la colturi flori de nufar), pe fond rosu.
Din foisorul aflat la nivelul al saselea al turnului ni se deschide in fata ochilor o superba panorama asupra cetatii medievale a Sighisoarei si imprejurimilor sale. Nu este turist aflat in trecere prin aceste locuri care sa nu urce pana la acest balcon si sa nu zaboveasca putin pentru a admira de aici acoperisurile de tigla ale caselor tipic sasesti din cetate, conturul stradutelor intortocheate, firul lucitor al Tarnavei care incinge Orasul de Jos, spinarea Dealului Lunca Postei.
Pe marginile balustradelor de la nivelul al saselea al Turnului cu Ceas apar din loc in loc placute pe care sunt precizate distantele care separa Sighisoara de principalele
orase ale lumii: Budapesta (456 km), Viena (656 km), Roma (1.096 km), Paris (1.680 km), Londra (1.872 km), NewYork (7.431 km), Tokio (8.890 km), Sydney (15.438 km) etc.
Nivelul al cincilea al turnului adaposteste, inca din secolul al XVII-lea, celebrul orologiu cu figurine. La inceput, ceasul arata doar orele; in 1648, mesterul Johann Kirchel, originar din
Konigsberg, 1-a perfectionat, astfel incat sa bata si sferturile de ora. Tot el a instalat un indicator al minutelor si un mecanism care arata miscarea diurna, format din sapte figurine sculptate in lemn de tei, cu inaltimea de 80 cm, reprezentand zilele saptamanii. E foarte probabil ca orologiul si figurinele arse in urma incendiului din 1676 sa fi fost refacute de acelasi mester. Mecanismul vechiului orologiu a fost inlocuit in 1906 cu altul produs in Elvetia de firma Fuchs und Sohn. In 1964, mesterul Fritz Konrad a modernizat ceasul, adaugandu-i un motor electric.
Amplasata intr-o nisa de pe fatada dinspre Orasul de Jos, instalatia pe care sunt fixate cele sapte statuete se roteste o data la 24 de ore, mai precis la miezul noptii, astfel incat in dreptul ferestrei cu decor din lemn traforat sa apara figurina reprezentand ziua care tocmai incepe. Daca din Orasul de Jos nu puteti vedea, de-a lungul unei singure zile, decat una dintre figurine, o fereastra de la nivelul al cincilea al turnului va ofera ocazia sa admirati de aproape, pe indelete, toate cele sapte sculpturi. Figurinele orologiului Sighisoarei, realizate in stilul stangaci al "barocului rustic", sunt pline de semnificatii; intruchipari ale principalilor zei din mitologia romana si greaca, socotiti patroni ai zilelor saptamanii, ele fac trimitere la mai multe simboluri din astronomie, astrologie si alchimie.
Figurina Luni o reprezinta pe selenara Diana/Artemis, zeita vanatorii, imbracata in rochie albastra, cu un arc si o sageata in maini, avand deasupra capului o semiluna, simbol al argintului. Marti este Marte/Ares, zeul razboiului, avand o sulita in mana, iar pe cap, un coif cu panas, deasupra caruia apare simbolul alchimic al fierului/semnul zodiacal al berbecului.
Miercuri este Mercur/Hermes, zeul comertului, curier al zeilor, purtand in mana dreapta caduceul, iar in cea stanga - o punga cu bani, avand cate doua aripioare la coif si la cizme; deasupra capului figurinei este fixat semnul mercurului sau al "argintului viu", simbol al naturii sale schimbatoare, aeriene, care asigura legatura intre lumea vizibila si cea invizibila. Figurina Joi il reprezinta pe Jupiter/Zeus, stapanul cerului - regatul zeilor, infatisat cu piciorul drept asezat pe un glob, purtand in mana dreapta simbolul fulgerului, iar in cea stanga - pe cel al tunetului; deasupra capului sau apare simbolul alchimic al cositorului. In postura zilei de Vineri ne este prezentata Venus/Afrodita, zeita frumusetii si a dragostei, insotita de un amoras inaripat; deasupra capului sau este fixat semnul cuprului, simbol al pasiunii. Sambata il reprezinta pe Saturn, un vechi zeu al agriculturii si al abundentei, avand plasat deasupra capului semnul plumbului. Duminica este Soarele (Sol/Helios), reprezentat sub forma unuipersonaj feminin cu o coroana de raze aurii, simbol al aurului.
In nisa de pe fatada dinspre Orasul de Jos a Turnului cu Ceas, plasata in dreapta cadranului de ceasornic (cu diametrul de 2,40 m), mai apar, sub instalatia rotativa cu cele sapte sculpturi, alte doua figuri: un tobosar, care, atunci cand bat clopotele, loveste cu ciocanul din mana dreapta intr-un clopot, si un calau, tinand odinioara in maini biciul si securea.
In nisa de pe fatada dinspre Cetate, plasata in stanga cadranului de ceasornic, sunt vizibile alte sculpturi:
- jos, in stanga - zeita Pacii, avand in maini o ramura de maslin si o goarna
- jos, in dreapta - tobosarul, similar celui de pe cealalta fatada
- in centru - doua figurine imbracate in rochii albastre: Justitia, cu o cununa de lauri pe cap, avand in maini o balanta, si Dreptatea, legata la ochi, tinand in mana dreapta o sabie de lemn ridicata in aer. Observam la acest grup statuar un amanunt atipic, contrar traditiei: Dreptatea este legata la ochi, si nu Justitia.
- sus - Ziua, o figurina cu o flacara pe cap si o inima arzatoare in maini, si Noaptea, cu cate o torta in fiecare mana. Prima aparea la ora 6 dimineata, cealalta la ora 6 seara, marcand limitele unei zile de lucru in societatea medievala. Turnul cu Ceas ajunge sa constituie astfel cel mai important reper in viata mestesugarilor din cetate.
Impactul pe care-1 aveau aceste statuete asupra privitorului era foarte mare; daca imaginea amenintatoare a calaului ii intampina pe cei care urcau spre cetate, figurile care le apareau in fata ochilor privind din interiorul cetatii catre Turn erau mult mai pasnice si domestice (Pacea, Dreptatea, Justitia, Ziua, Noaptea).
Din 1899 in Turnul cu Ceas a fost amenajat Muzeul de Istorie al Sighisoarei. Josef Bacon, primul custode al institutiei, si colaboratorii sai - Julius Misselbacher, Betty Schuller, Karl Seraphin, Friedrich Meltzer, Julius Hollitzer - sunt cei care au organizat pe principii tematice cele dintai colectii ale muzeului.
Programul Muzeului de Istorie Sighisoara:
- in perioada 15 mai-15 septembrie
luni: 10,00 -16,30
marti - vineri: 09,00 -18,30
sambata - duminica: 09,00 -16,30
- in perioada 16 septembrie -14 mai
luni: inchis
marti - vineri: 09,00 -15,30
sambata - duminica: 10,00 -15,30
La primul nivel al Turnului cu Ceas se afla expozitia de arheologie, in care pot fi admirate obiecte datand din preistorie si antichitate: ceramica specifica culturii Wietenberg, copia unei vetre-altar decorata cu spirale, considerata "unul dintre cele mai vechi calendare din spatiul sud-est european", vase rituale, unelte dacice, caramizi de la castrul roman de la Podmoale-Burgstadel (punct situat la 3,5 km S-V de Sighisoara), apartinand legiunii a XIII-a Gemina, monede romane, o urna carpica, un vas ritual de traditie germanica, din secolul al IV-lea p. Chr., ceramica apartinand culturii Plaiurilor Transilvane, din secolele VIII-X.
In aceeasi sala este expusa o macheta redand structura urbanistica a Sighisoarei in preajma anului 1735, realizata de Julius Misselbacher.
Pana in 1556 primul nivel al Turnului cu Ceas a adapostit Sfatul orasului. De aici, consilierii "vegheau"prin trei ferestre asupra Orasului de Jos si printr-o fereastra asupra Cetatii. S-a presupus ca intrarea in sediul primariei se facea printr-o scara exterioara mobila, care ducea la o galerie aflata deasupra gangului de nord, ulterior zidita.
Fiecare din micile incaperi ale celorlalte niveluri adaposteste cate o expozitie tematica. Accesul intre etaje, despartite prin plansee de lemn sustinute de grinzi, se face prin scari inguste; urmandu-le spiralele, pasind pe scartaitoarele lor trepte de lemn, incercam sa ne inchipuim cum vor fi aratat ele pe cand erau strabatute in fuga de cei 29 de aparatori ai turnului, in vreme de asediu.
Expozitia de farmacie, de la nivelul al doilea, reda cateva aspecte ale indelungatei traditii a Sighisoarei in domeniul farmaceuticii si medicinei. Primele stabilimente sanitare au fost intemeiate in oras inca din secolul al XV-lea (Spitalul de langa Biserica Sf. Anton, Spitalul Leprosilor), iar din secolul al XVIII-lea apar mentiuni cu privire la existenta a trei farmacii (La Coroana, La Leul, La Vulturul).
Sunt prezentate instrumente medicale si recipiente farmaceutice din secolele XVIII-XIX, o trusa homeopatica din secolul al XlX-lea, o trusa de chirurgie si una pentru amputatii, din aceeasi perioada, instrumente stomatologice din secolele XVIII -XIX, un microscop din secolul al XVIII-lea, o diploma de medic eliberata de Universitatea de la Cluj in 1893.
Deasupra intrarii in sala expozitiei de mobila veche este asezata vechea stema in piatra a Sighisoarei, cu deviza Nornen Domini, turris fortissima ("Numele Domnului este cel mai puternic turn"). Ne aflam la nivelul al treilea, in incaperea cea mai frumoasa din Turnul cu Ceas, cu o bolta gotica pe nervuri sustinute de console. Putem admira aici o usa renascentista cu intarsii (1579), o masa gotica din secolul al XVI-lea, reparata in 1780, un bufet renascentist de bucatarie din secolul al XVII-lea, o masuta rococo din secolul al XVIII-lea, un clavicord construit de Samuel Maetz din Biertan la inceputul secolului al XlX-lea, restaurat in aprilie 2005 de Edmund Handy (din Marea Britanie),vase si obiecte ornamentale din argint, cositor si plumb din secolele XVII-XVIII, un dulap baroc pictat, din secolul al XVIII-lea, o comoda Biedermeier, cromogravuri din secolul al XVIII-lea infatisand scene din viata cotidiana.
E imposibil sa ne inchipuim cum ar fi aratat istoria Sighisoarei fara sasi...
Obiectele expuse in Sala breslelor, de la nivelul al patrulea, recompun, din crampeie, uimitoarea istorie a mestesugurilor medievale. Cateva forme din lemn pentru turta dulce sunt o inedita prezentare a breslei brutarilor, obiectul-reclama a unui atelier de palarieri pare a fi o ilustrare la "Evul Mediu fantastic", un microscop pentru verificarea calitatii tesaturilor ori negative (matrite) pentru imprimat panza, din secolul al XVIII-lea, ne readuc in fata ochilor un fragment din lumea breslei tesatorilor de panza. Expozitia ne copleseste prin atentia acordata detaliilor; rand pe rand, obiecte aparent minore, animate inca de un fir de viata, ne introduc in universul pitoresc al breslelor pielarilor (galeata din piele pentru curatat fantanile din cetate, din secolul al XVIII-lea, pungi pentru bani, portofel dintr-o coperta veche), cizmarilor (pantofi folositi la festivitati), croitorilor (fiare de calcat din secolul al XVIII-lea), dulgherilor (vas pentru topit clei), strungarilor in lemn (calimari, nisipare, casete pentru bani), lacatusilor (broasca de la poarta cetatii), cositorarilor (instrument pentru stantat brauri ornamentale pe vasele de cositor), turnatorilor de clopote (clopot din 1784), fierarilor (tipar pentru ostie, vatrai, catel/suport pentru frigarui).
Intr-o salita alaturata sunt expuse piese de ceramica saseasca din centrele de la Sighisoara, Valea Hartibaciului, Sibiu, Saschiz, Tara Barsei.
La nivelul al cincilea se afla mecanismul ceasului, despre care am amintit in paginile precedente; tot aici sunt expuse diverse instrumente de masurare a timpului (un ceas solar, o nisiparnita din secolul al XVIII-lea, un ceas de perete cu arc, pendule Semibiedermeier, un mecanism pentru ceas de turn realizat intr-un atelier din Sighisoara, in secolul al XVIITlea).
In Sala de arme, o alta sectie a Muzeului de Istorie Sighisoara, amplasata la parterul unei cladiri din apropiere, sunt expuse piese reprezentative pentru indelungata istorie a armelor albe si de foc (securi de lupta, lanci, spade, sabii, florete, flinte, baionete, pistoale, pusti, revolvere, ghiulele, archebuze), precum si componente ale echipamentului militar din Evul Mediu (armuri, coifuri, camasi de zale, pieptare, spatare, cotiere, scuturi). Tot aici ne sunt prezentate cateva date din biografia generalului Melas.
Michael von Melas (1729-1806), originar din comuna Rades, din apropierea Sighisoarei, dupa absolvirea gimnaziului evanghelic din cetate s-a inrolat in armata, impotriva vointei tatalui sau. A urcat toate treptele ierarhiei militare, ajungand general in armata austriaca. Desi a fost invins de Napoleon Bonaparte in batalia de la Marengo (1800), ca semn al pretuirii calitatilor sale militare imparatul i-a daruit o sabie capturata in Egipt, insotita de o scrisoare, a carei copie este expusa in muzeu.
Turnul cu Ceas
Zidurile cetatii
Turnul Tabacarilor
Turnul Cositorarilor
Galeria Puscasilor
Turnul Aurarilor (demolat)
Turnul Franghierilor
Turnul Macelarilor
Turnul Cojocarilor
Turnul Croitorilor
Turnul Cizmarilor
Turnul Lacatusilor si al Dogarilor (demolate)
Turnul Fierarilor
Biserica din Deal
Biserica Manastirii
Biserica romano-catolica
Scoala din Deal
Strazi, scari si case din Sighisoara
Piata Cetatii
Casa Venetiana (Casa Mann)
Casa Vlad Dracul
Casa cu Cerb
Strada Scolii
Scara Scolarilor
Alte strazi si cladiri
Orasul de Jos
Piata Hermann Oberth
Casa Rosenthal
Sinagoga
Catedrala ortodoxa
Biserica Reformata
Biserica Leprosilor (Biserica greco-catolica)
Biserica ortodoxa din Cornesti
Turnuletul La Chip
Alte atractii in Orasul de Jos
