Cazare Bucuresti Pensiuni Bucuresti Vile si Hoteluri, Ghid turistic
Bucurestiul reprezinta o asezare foarte veche. In perimetrul sau au fost identificate in mai multe locuri numeroase urme de cultura materiala incepand cu cele mai vechi din paleolitic (Pantelimon si pe popinele Mihai Voda, Radu Voda si Magurele) si neolitic (urme de asezare la Dudesti, Cernica si necropole la Magurele, Giulesti, Jilava).
Este targ in sec. XIV-XV, Mircea cel Batran construind aici o mica cetate. Atestarea documentara apare de abia in Hrisovul din 20 septembrie 1459 emis de Vlad Tepes din Cetatea Bucurestilor; din acest moment si pana in 1659 el constituie a doua resedinta domneasca (capitala) dupa Targoviste. Ulterior este singura capitala a Tarii Romanesti, apoi dupa 1862 a Principatelor Unite, a Romaniei (1878), iar din 1918 a statului national unitar roman. [Obiective Turistice Bucuresti >>]
Ghid cazare Bucuresti, vile, hoteluri si pensiuni Bucuresti, Cazare La Noi va ofera informatii si obiective turistice, harta si trasee in Muntenia.
Hoteluri Vile Pensiuni in Bucuresti
Intalnim o varietate bogata de posibilitati de cazare in Bucuresti, vile, hoteluri, pensiuni, moteluri, campinguri.
Poze Bucuresti:
Din sec. XVII a devenit unul din cele mai importante centre urbane cu o populatie de peste 50.000 loc. Numarul acestora a crescut treptat (peste 121.000 la 1859, peste 180.000 la finele sec. XIX, 472.000 in 1927, peste 1 milion in 1948 si peste 2 milioane in prezent). Suprafata orasului a crescut in acelasi ritm.
Astfel, in sec. XIV-XV orasul se afla doar pe stanga Dambovitei intre Piata Natiunilor Unite si Serban Voda avand in mijloc Curtea Domneasca. In sec. XVI spre nord ajunge pana la Universitate, iar in sud depasea Dambovita pana la Colina Patriarhiei. in secolele urmatoare se extinde in toate directiile ajungand in 1944 in nord la lacurile de pe Colentina (Baneasa - Herastrau - Tei), in sud la Manastirea Vacaresti, in est pana la comuna Pantelimon iar in vest la Ghencea. Ulterior a depasit cu mult aceste limite atingand cu cartierele noi (Drumul Taberei, Militari, Bucurestii Noi, Baneasa, Berceni) o suprafata de 22.670 ha.
In afara curtii domnesti, in oras exista numeroase edificii ridicate de marii domnitori ai Tarii Romanesti (indeosebi in sec. XVII-XVIII), mai multe manastiri, palate boieresti.
In prezent este cel mai mare centru politico-administrativ, economic si cultural stiintific al tarii. Spre capitala converg principalele magistrale feroviare si rutiere ale tarii, aici functioneaza doua aeroporturi (Baneasa, inaugurat in 1920, Otopeni-H.Coanda din 1970) si patru magistrale de metrou subteran si doua aeriene (metrou usor). Reteaua stradala are peste 1960 km lungime (825 km modernizata). In 1848 a functionat primul mijloc de transport in comun (omnibuzul cu 10-15 locuri), in 1871 tramcarul (camion tras de cai), in 1872 primul tramvai tras de cai, in 1894 primul tramvai electric, in 1900 pe strazile Bucurestiului a circulat primul automobil, de 1940 se leaga primul autobuz, in 1950 circula primele troleibuze, iar in 1979 a functionat primul tronson de metrou.
Alte Poze Bucuresti:
Bucurestiul constituie si cel mai insemnat centru stiintific de invatamant si cultura. In 1764 a fost infiintata de C. Brancoveanu "Academia domneasca de la Sf. Sava", la 1818 "Scoala academiceasca", in 1835 ia fiinta "Scoala de agricultura" de la Pantelimon, in 1857 apare "Scoala nationala de medicina si chirurgie". In anul 1864 este organizat invatamantul de toate gradele, pe baze moderne; i-au fiinta Universitatea din Bucuresti, Scoala nationala de ponti; sosele, mine, arhitectura, Conservatorul de arta dramatica si Scoala de Belle Arte.
In prezent, reteaua de invatamant cuprinde peste 270 scoli generale, peste 80 licee, 14 institute de invatamant superior de stat si mai multe universitati particulare.
Principalele momente in afirmarea culturii, sanatatii si artei in Bucuresti sunt: prima tipografie la manastirea Plumbuita (1573-1582), tipografia lui C. Brancoveanu, in 1704 primul spital la Coltea urmat in 1838 de spitalul Brancovenesc si in 1839 de Spitalul de nasteri, infiintarea in 1862 a "Societatii romane de stiinte", in 1864 a "Muzeului national de antichitati", in 1865 a Ateneului Roman si Societatii de Stiinte Naturale, in 1866 a Societatii Literare Romane devenita in 1867 Societatea Academica Romana si din 1879 Academia Romana, apoi in 1875 ia fiinta Societatea Romana de Geografie; in 1892 se pun bazele Teatrului National, in 1896 se produce primul spectacol cinematografic din tara noastra, iar in 1920 se constituie Societatea Compozitorilor Romani.
In prezent, isi desfasoara activitatea 18 institutii teatrale, peste 30 unitati muzeistice.
De-a lungul mileniilor spatiul din jurul Bucurestiului a fost intens si continuu populat dovada numeroase urme de cultura materiala care in multe din ele se suprapun de la o etapa la alta. In trecut cele mai vechi elemente descoperite care indica locuiri apartin paleoliticului (Pantelimon, Branesti, Jilava, Snagov, Ciolpani etc.) si neoliticului (Cernica, Vidra, Comana, Cernica, Jilava), epocii bronzului dar si din secolele urmatoare. Atestarea documentara a localitatilor este legata de secolele XIV-XVIII, dezvoltarea lor fiind legata direct de rolul tot mai insemnat (politic, economic) pe care Bucurestiul 1-a capatat dupa ce a devenit capitala Tarii Romanesti dar si datorita situarii intr-o arie de intersectie a drumurilor ce veneau dinspre dealuri si orasele mari spre capitala si Dunare. Ele au reprezentat resedinte boieresti, domnesti situatie care a stimulat nu numai dezvoltarea economico-sociala dar si realizarea de constructii (palate, conace, manastiri, biserici etc.) mai ales in sec. XVI-XIX, care reprezinta insemnate dovezi ale evolutiei culturii romanesti. Multe din ele, in prezent sunt obiective de interes turistic fiind incluse in programe variate de sejur. Cele mai insemnate sunt in Mogosoaia, Buftea, Otopeni, Caldarusani, Snagov, Cernica, Pasarea, Comana. Paralel cu dezvoltarea asezarilor s-a constituit o retea de drumuri densa care le leaga de capitala dar si de alte orase din Campia Romana, unele constituind artere de importanta nationala si internationala (Bucuresti-Ploiesti-Brasov; Bucuresti-Urziceni; cele doua autostrazi, Bucuresti-Giurgiu, Bucuresti-Targoviste).
